Category: Design Thinking

Design-Thinking

Design Sustenabil

Design Thinking este o abordare creativă și inovatoare pentru rezolvarea problemelor. Este o metodă centrată pe om pentru găsirea soluțiilor. De asemenea, se învârte în jurul ideii de a construi o înțelegere cuprinzătoare a pentru cine proiectăm produse și experiențe: consumatorii și utilizatorii finali sunt în centrul atenției în procesele de gândire design. Prin urmare, empatizarea cu consumatorul este o dimensiune critică a gândirii design. Aceasta permite imaginarea proceselor, experiențelor și produselor din perspectiva lor.

 Design Thinking este, de asemenea, o mentalitate, un proces și o unealtă pentru rezolvarea problemelor și se bazează pe formularea de întrebări și colaborarea pentru a găsi soluții. În acest proces, a ne pune în locul altor persoane și a empatiza cu ele ne permite să găsim noi modalități de a îmbunătăți experiențele lor. Această metodă necesită adunarea cât mai multor perspective posibile, partajarea cunoștințelor și a înțelegerii și prototiparea soluțiilor care pot genera cu adevărat schimbări în ecosistem.


Cum valorizăm Design Thinking la HIT?

 La HIT, credem că Design Thinking este un proces provocator pentru construirea și evaluarea scenariilor în domeniul turismului și călătoriilor și ar putea fi cea mai bună abordare pentru reconstruirea și repornirea turismului și pentru a găsi oportunități în aceste vremuri provocatoare. Organizațiile de marketing de destinație din întreaga lume folosesc din ce în ce mai mult Design Thinking pentru a stimula colaborarea cu industria, călătorii și comunitățile locale. Știm că tehnici de deisgn tninking sunt extrem de utile și avem câteva studii de caz care vă pot ajuta să începeți.



Cum folosesc companiile turistice si DMO-urile Design Thinking?
 

 Managementul Destinației:

Dolomitii sunt o destinație în regiunea Trentino din nordul Italiei, unde DMO-ul a început să investească în dezvoltarea unei strategii de turism mai echilibrate și sustenabile care să recunoască în mod egal comunitatea locală și călătorii acum câțiva ani. Paganella a utilizat cu succes Design Thinking pentru a depăși provocările cu ajutorul comunității locale.

DMO-ul a folosit Design Thinking pentru a evalua strategia sa de management al destinației. Întrebarea “Ne îndreptăm în direcția potrivită sau urmăm doar fluxul?” a generat ideea de a începe un proiect colaborativ cu părțile interesate și comunitatea locală pentru a îmbunătăți strategia lor de management a destinației.


 Reziliență și Recuperare După Pandemie:

Co-crearea este o metodă pentru implicarea părților interesate în proces și colaborare. Design Thinking valorifică co-crearea, permițând contribuitorilor și beneficiarilor să-și exprime aportul în proces. Astfel, co-crearea reduce tendința de partizanat prin permiterea contribuției de gânduri din mai multe perspective. În turism și călătorii, co-crearea implică vizitatorii în procesul de proiectare a experiențelor și produselor. Prin urmare, ciclul vizitatorilor este modelat luând în considerare aportul direct al vizitatorilor. Wonderful Copenhagen a incorporat Design Thinking și co-crearea pentru a reconfigura provocările cauzate de pandemie și pentru a introduce soluții.

 Așa cum a prezentat Runa Sabroe, Directorul de Dezvoltare de la Wonderful Copenhagen, Design Thinking a avut un rol cheie în abordarea problemelor legate de sănătatea și siguranța vizitatorilor care vizitează instituțiile culturale în era post-pandemică. Multe instituții din Copenhaga au folosit Design Thinking pentru a-și arăta reziliența și recuperarea. Un exemplu este Muzeul Științei, care a introdus o experiență nouă, aducând muzeele în fața publicului când nu le pot vizita personal. Această inițiativă de a scoate muzeul din clădire a fost un succes în timpul pandemiei și continuă să fie și post-pandemie.

  

Valoarea Co-creării în Design Thinking:

Tourisme Îles de la Madeleine, DMO din Québec – Canada, este format din șase insule. Îles de Madeleine a adus cu succes muzee și instituții culturale împreună într-un eveniment de inovație deschisă pentru a prototipa proiecte noi și a dezvolta idei. Ei au facilitat Design Thinking la nivelul întregii destinații pentru ca muzeele să se întâlnească și să-și schimbe ideile. Evenimentul de inovație deschisă a dus ulterior la un proiect de co-creare de 4 luni care a valorificat principiile designului, precum și colaborarea cu părțile interesate și utilizatorii. Proiectul a acordat o atenție deosebită “modului de viață al insulelor” și a fost programat pentru a încuraja locuitorii insulelor să recomande muzeele vizitatorilor. Astfel, Design Thinking a ajutat muzeele de pe insule să colaboreze, printr-o rețea mai largă de conexiuni.

 Cele 17 Laboratoare de Testare Culturală din Danemarca sunt încă o inițiativă care a abordat rezolvarea creativă a problemelor pentru a răspunde provocărilor cauzate de pandemia Covid-19. Proiectul a început cu participarea a 17 instituții culturale la inițiativă și va continua cu 10 instituții în 2022. Mina de calcar Mønsted-Kalkgruben a participat la proiect pentru a dezvolta soluții pentru răspândirea vizitatorilor în spațiu în timpul vizitei din cauza regulamentelor COVID-19. În acest proiect, problemele legate de gestionarea mulțimii au fost rezolvate prin ghidarea vizitatorilor pe trasee diferite și introducerea de activități țintite pentru a găsi carduri de colecție în drum. Astfel, vizitatorii au explorat situl prin căi diferite și au participat la activități captivante.


Design Thinking în Soluțiile pentru Dezvoltarea Urbană:

Design Thinking la scară urbană se concentrează pe conectarea oamenilor și a locurilor cu designuri creative care contribuie la conștientizarea spațială și percepția spațiului înconjurător. În acest context, Design Thinking și centrată pe om valorifică conectivitatea și spațiile de joacă și navigația în spațiu. Are, de asemenea, o mare valoare în interacțiunile sociale ale oamenilor într-un mediu.

 După cum a explicat Gideon Maasland, Directorul de Studio la MVRDV – o companie de arhitectură din Olanda, două blocuri Lego pot fi unite în nenumărate moduri. Întrebarea este: “De ce le punem întotdeauna unul peste altul în același fel?”. Aici devin evidente avantajele gândirii design în deschiderea unor noi moduri de a rezolva aceeași problemă. De exemplu, Gideon a menționat proiectul “Scările către Kriterion” ca un design centrat pe om care permite publicului să aibă acces la spații urbane neutilizate, o soluție simplă dar puternică pentru a conecta o zonă comună urbană la o terasă de pe acoperiș și pentru a încuraja vizitele crescute.

 

Revenirea la o Lume Multipolară

Inspirându-ne din modele alternative de societate și inovație nu presupune să susținem un anumit sistem politic sau o anumită ideologie. Ideea este că ar trebui să diversificăm tehnologia, să extindem gama de resurse inovatoare disponibile pentru cei care iau decizii și să adoptăm din nou o lume multipolară. Și pentru a face acest lucru, trebuie să ne întoarcem la una dintre cele mai influente idei de afaceri din ultimii ani: gândirea de design.

Timp de mai mult de un deceniu, gândirea de design a fost o caracteristică a soluționării creative a problemelor într-un context de afaceri. Cu toate acestea, conceptul a fost din ce în ce mai redus la un simplu set de metode și procese pe care, în principiu, oricine le poate aplica ca modalitate de a empatiza cu utilizatorii, de a co-crea idei noi cu alții și de a construi prototipuri ale unor soluții potențiale. Gândirea de design a servit la democratizarea domeniului designului în moduri pe care mulți designeri profesioniști nu le-au imaginat niciodată (și mulți se simt incomozi în acest sens).

Pe de o parte, acest lucru a dus la o înțelegere a conceptelor de bază ale designului în birourile de conducere din întreaga lume. Pe de altă parte, există riscul de a proiecta o imagine limitată și redusă a ceea ce înseamnă designul nu numai astăzi, ci și în viitor. Era gândirii de design este în spatele nostru și o nouă eră a designului este înaintea noastră. Credem că designul, în cel mai larg sens (care include gândirea de design), trebuie să avanseze mai mult pentru a genera schimbări semnificative în societate, pentru a aborda provocările viitorului și pentru a promova vieți fericite, sănătoase, durabile și prospere.

Propunem să mergem mai departe și susținem că ar trebui să contestăm ideea a ceea ce înseamnă să proiectăm – inclusiv unde poate avea loc activitatea de design. Adică, credem că trebuie să extindem domeniul designului și să-l întindem și mai mult în domeniile afacerilor, politicii, societății și dincolo de acestea. Și că, gândind diferit, în special despre design – inclusiv cum proiectăm, ce proiectăm, pentru cine proiectăm și cât timp proiectăm – putem dezvolta idei cu adevărat inovatoare pentru ziua de mâine și putem crea o lume mai bună.

Gândirea expansivă înseamnă să ne imaginăm viitoare alternative și să mergem dincolo de gândirea convențională, adesea limitată și determinată cultural, care obișnuiește să se înrădăcineze în sistemele, sectoarele și organizațiile existente. Înseamnă să inovăm la un nivel mai sistemic, să descoperim ce au nevoie oamenii, comunitățile și ecosistemele ca întreg și să testăm, să îmbunătățim și să scalăm abordări noi.

Gândirea expansivă înseamnă să contestăm presupunerile și să prevenim inerția intelectuală. Pe scurt, nu trebuie să ne ferim de a naviga prin complexitate și ambiguitate sau de a lucra creativ cu lacune de cunoștințe și cu problemele dificile ale lumii pentru a genera noi perspective.

 

Read More
#thegov_button_6709b0db42d01 { color: rgba(255,255,255,1); }#thegov_button_6709b0db42d01:hover { color: rgba(49,49,49, 1); }#thegov_button_6709b0db42d01 { border-color: rgba(255,255,255,1); background-color: rgba(228,0,70,1); }#thegov_button_6709b0db42d01:hover { border-color: rgba(241,131,131,1); background-color: rgba(255,255,255,1); }